22 December 2013

Ikea si prinderea rudimentara

Astazi am avut nevoie de o rama foto (cu passepartout-ul aferent) pentru o fotografie de 30x20cm. Cum nu mai era timp de manufacturat am zis sa incerc si eu pana la urma ramele Ikea. Deci am fost si am cumparat aceasta rama

Toate bune si frumoase. Rama este robusta si suficient de bine facuta. Un mic minus pentru geamul ce prezinta doua mici zgarieturi (5-6mm) ce se simt la unghie. Pana aici nimic spectaculos. Surpriza a venit insa la sfarsit cand am vazut ce sistem de prindere are. Daca nu aveam instructiuni de montare credeam ca ori e incompleta ori e facuta la repezeala prin anii '20.

Pe scurt despre ce este vorba. Agatarea de perete se face prin intermediul unei sarme ce trebuie prinsa de doua agrafe metalice ce la randul lor pot culisa pe panoul de fundal. "Rudimentar" e un cuvant destul de politicos. Eficient? Nici macar!

Nu ma asteptam sa ma chinui cu sarma respectiva si cu "reglajele" lungimii ei dar totusi s-a intamplat. Am pierdut aproape 20 de minute sucind si rasucind sarma astfel incat sa nu fie nici prea puternic stransa (fapt ce ar fi torsionat panoul de fundal) si nici prea larga pentru ca rama sa nu stea departata fata de perete.
Tot datorita profilului agrafelor respective (nu sunt plate) daca se incearca montarea cat mai fixa a panoului de fundal, partea din interior a agrafei se ingroapa in passepartout iar asta face sa apara mici protuberante pe exteriorul acestuia. Destul de inestetic! Mai mult, miscarile sus-jos prin culisare ale agrafelor pot zgaria sau sfasia interiorul passepartout-ului.

Este adevarat ca, cel putin teoretic, agrafele respective se pot monta cate una pe fiecare latura fara a le mai uni cu sarma, dar in practica e si mai dezastroasa optiunea. Un asemenea mod de prindere presupune ca lungimea cuiului sa fie de cel putin 30mm pentru a ajunge la agrafa (rama este destul de adanca). In plus, floarea cuiului ar trebui sa nu depaseasca 3mm in diametru pentru a incapea.

Cat de greu i-ar fi fost proiectantului de la Ikea sa adopte un sistem de prindere ca cel din imaginea urmatoare? Cred ca era chiar mai ieftin decat sarma plus agrafele respective si te scapa de manopera de electrician repetent. In plus, veneau si echilibrate din fabrica ceea ce transforma panotarea intr-o simpla operatiune de montare a fotografiei in rama.


Este adevarat ca nu m-am uitat si la alte modele de rame sa vad ce suport de prindere aveau, dar probabil ca la o dimensiune similara aceasta este optiunea de prindere adoptata de Ikea.

Cuvantul de ordine pentru aceasta rama este: RUDIMENTAR

Dar totusi, sa fiu corect pana la capat si sa dau Cezarului ce este al Cezarului, facand abstractie de modul de prindere, prin prisma pretului rama este una destul de buna.

2 comments:

  1. Îi ști păștia? http://www.nielsenbainbridge.ro/ Sînt singurii (cel puțin de care am aflat eu) cu care merită să te încurci, din toate punctele de vedere…

    ReplyDelete
    Replies
    1. Salut!
      Da, sigur ca ii stiu, chiar de ani bunicei. De fapt suntem chiar prieteni vechi tinand cont de faptul ca aproape toate fotografiile vandute sunt in ramele lor. :) Evident, si pretul este pe masura.
      Revenind la articolul cu Ikea, am ramas paf sa vad ce varianta de agatare au. O acceptam la altii dar nu de la Ikea.

      Delete